Ce s-a votat și de ce contează
Camera Deputaților a adoptat pe 16 septembrie 2026 o lege de aprobare a OG nr. 43/2024 (PL-x 521/2024) care schimbă regimul avizării pentru anumite intervenții la monumente istorice. Pentru întreținerea curentă și curățarea noninvazivă a finisajelor exterioare, avizul ar fi înlocuit de o notificare prealabilă. Pentru șantiere, proprietari și proiectanți, schimbarea ar scurta circuitul administrativ la lucrări de mică amploare.
Legea nu este în vigoare. La 26 septembrie a fost transmisă președintelui pentru promulgare, iar pe 15 octombrie Administrația Prezidențială a anunțat sesizarea Curții Constituționale. Calendarul intrării în vigoare rămâne necunoscut până la soluționarea controlului de constituționalitate și, eventual, promulgare.
Ce lucrări ar intra pe notificare
Textul adoptat prevede exceptarea de la avizare a două categorii: întreținerea curentă și curățarea noninvazivă a finisajelor exterioare ale monumentelor istorice atunci când acestea sunt deteriorate de factori naturali sau de înscrisuri ori imagini (de tip graffiti). Excepția s-ar aplica și imobilelor care nu sunt monumente, dar se află în zone de protecție a monumentelor sau în zone construite protejate.
Condițiile sunt cumulative: intervenția să nu afecteze materialul, autenticitatea sau valoarea culturală; să fie reversibilă și să nu producă degradări; iar înainte de începere să fie trimisă o notificare către autoritatea administrației publice locale și către serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii. Numai dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite lucrarea ar beneficia de regimul simplificat.
Notificare în loc de aviz: cum ar funcționa
Față de practica anterioară, pentru lucrările strict încadrate mai sus s-ar renunța la aviz și nu s-ar mai emite un act administrativ după notificare, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale. Mecanismul exact depinde însă de reguli tehnice ce trebuie stabilite ulterior prin ordin al ministrului Culturii, inclusiv criteriile pentru caracterul „noninvaziv”.
Forma adoptată prevede publicarea acestui ordin în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În comunicatul citat nu sunt precizate: un termen concret de preaviz înainte de executarea lucrărilor, un termen de răspuns al autorităților sau efectul tăcerii administrative pentru această notificare. Aceste elemente ar urma să reiasă din ordinul menționat.
Interacțiunea cu Codul construcțiilor: puncte neclare
Între timp, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026) este deja în vigoare din 25 august 2026. Pentru reparații minore la finisaje exterioare ale monumentelor, comunicatul descrie o procedură de notificare prealabilă și acord scris al serviciului deconcentrat, emis în cel mult 60 de zile calendaristice, cu acord tacit după expirarea termenului.
Administrația Prezidențială semnalează neclarități privind raportul dintre cele două regimuri: dacă notificările se cumulează sau se unifică și dacă va mai fi necesar acordul scris prevăzut de Cod pentru situațiile vizate de noua lege. Până la o clarificare legislativă sau jurisprudențială, practicienii trebuie să țină cont că proiectul contestat nu produce efecte.
Sancțiuni menționate în comunicat
Comunicatul precizează că lucrările care nu respectă condițiile amendamentelor ar fi tratate ca fiind efectuate fără aviz. Sunt menționate amenzi de 5.000–10.000 lei pentru anumite lucrări fără aviz și de 4.000–8.000 lei pentru nerespectarea obligației de notificare conform Legii nr. 422/2001. Relația acestor sancțiuni cu sancțiunile din Codul construcțiilor nu este clarificată în documentul citat.
Pentru echipele din șantier și proprietari, această zonă de risc înseamnă că încadrările greșite (de exemplu, declararea ca „noninvazivă” a unei intervenții care nu îndeplinește criteriile) pot atrage sancțiuni. Stabilirea criteriilor tehnice prin ordinul ministrului ar trebui să reducă acest risc, însă numai după intrarea în vigoare a legii.
Ce urmează și ce să urmăriți în practică
Președintele a sesizat Curtea Constituțională invocând, între altele, posibile probleme de bicameralism, depășirea obiectului legii de aprobare și lipsă de claritate și previzibilitate. Acestea sunt motivele sesizării, nu o decizie a Curții. Până la pronunțare și, eventual, promulgare, regimul comunicat rămâne neaplicabil.
În practică, până la clarificări:
- Verificați dacă lucrarea se încadrează la reparații minore și regimul de notificare/acord scris deja prevăzut de Codul construcțiilor. Comunicatul menționează emiterea acordului în cel mult 60 de zile și posibilitatea acordului tacit.
- Documentați atent „caracterul noninvaziv” și „reversibilitatea”, deși criteriile tehnice urmează să fie definite prin ordinul ministrului. Lipsa acestor criterii publicate poate ridica probleme de interpretare.
- Păstrați corespondența cu autoritățile (notificări, răspunsuri) pentru a gestiona eventualele controale și a demonstra buna-credință a intervenției.
Limitări și ce nu este stabilit încă
- Legea nu este încă în vigoare; data intrării în vigoare este necunoscută.
- Procedura exactă de notificare și criteriile pentru „noninvaziv” nu sunt publicate; forma adoptată prevede că vor fi stabilite prin ordin al ministrului Culturii, în 30 de zile de la intrarea în vigoare.
- Nu sunt precizate în comunicatul citat termenul de preaviz al notificării, termenul de răspuns al autorităților și efectul tăcerii pentru această notificare.
- Modul de corelare cu procedura și sancțiunile din Codul construcțiilor rămâne neclar.
Până la apariția clarificărilor oficiale, actorii din construcții și proprietarii de imobile din zone protejate ar trebui să își planifice intervențiile luând ca reper regimul în vigoare al Codului și să urmărească evoluțiile la Curtea Constituțională și eventualele ajustări legislative.
